Cea mai bună comparație pentru a descrie copilul care, după mediul urban, devine brusc deschis la tot ce este nou, este chiar furnica. Cititorul amabil ar putea crede că nu există în realitate copii care umblă în patru labe, cu o lupă în mână, dar acest fenomen rar a avut loc la Zăbala, poate nu chiar timp de șapte zile, dar destul de frecvent în comparație cu adolescenții care cu greu se despart de ecranul telefonului mobil.
Au avut ocazia să observe cerambici, lăcuste, șerpi, greieri și o mulțime de alte insecte în cadrul activităților conduse de un biolog: potrivit specialistului, nu este greu să ajungi la copii, deoarece aceștia fac parte dintr-o generație care cunoaște natura mai degrabă de pe ecran decât în mod direct. Un mic detaliu, un gândac sau o căprioară observată în libertate sunt cu siguranță interesante pentru ei, pentru că e o mare diferență între a privi și a atinge efectiv, între a vedea cum se comportă o ființă vie. Tabăra Csipkés din Zăbala este un loc popular în județul Covasna, mii de copii au trecut pe aici de-a lungul decadelor: de data aceasta are loc aici tabăra Școala furnicilor. Soarele de iulie a fost foarte favorabil diferitelor excursii tematice, copiii s-au familiarizat cu piscinele cu apă rece din zonă, băile și mofetele create de peisajul post-vulcanic – în special cu piscinele: grupul a descoperit propria lor „piscină” în timpul unei excursii spre Tündérvár, adică un izvor mai mare, dar neamenajat, în apele căruia au încăput 5-6 băieți și fete. Atmosfera a fost, desigur, plină de veselie, iar după-amiaza au apărut chitarele, care, uneori, deși nu ar trebui, mai răsunau și după stingerea luminilor. Un deliciu special a fost excursia de noapte, în cadrul căreia tinerii au plecat la un observator de urși într-un loc sigur: deși grupul a fost destul de zgomotos, așa că au văzut doar un urs, au întâlnit și cerbi, care de obicei sunt greu de observat. Când sunt întrebați despre tabără, copiii răspund în cor: „Venim și la anul!”, „Da, dar atunci stați liniștiți, ca să vedem și ceilalți urși” și alte comentarii asemănătoare zburau dintr-o parte în alta. Organizatorii taberei sunt și ei mulțumiți, spunând că este rar ca locul să fie ocupat de tineri atât de entuziasmați. Echipa a fost grozavă, dar și munca animatorilor a fost indispensabilă: se pare că la Csipkés s-au întâlnit din nou două ingrediente perfecte – experiența profesională a organizatorilor Școala furnicilor și entuziasmul tinerilor.